Feminin/masculin în România, Zona sensibilă

5 moduri prin care bărbații din România pot contribui la eradicarea sexismului

Am tradus și adaptat un mesaj care se potrivește cu unele căutări ale mele, ca bărbat în România. Dacă vreți să vedeți videoclipul original, e mai jos sau la acest link

„Pentru mulți dintre noi, bărbații, poate fi destul de greu să știm cu precizie ce rol am putea sau ar trebui să avem în scopul eliminării sexismului din viața de zi cu zi.

Cum pot bărbații să fie de ajutor? Și cât de mult sau cât de puțin ar trebui să ne implicăm? În acest video (vezi mai jos) vom explora câteva răspunsuri la aceste întrebări, vom da câteva sugestii referitoare la modul în care bărbații pot să abordeze feminismul (fiind totodată respectuoși), și vom explica în mod critic de ce este în avantajul bărbaților să se implice în eradicarea sexismului.

Înainte de toate, pentru că în mediul nostru cultural există atât de multă dezinformare în privința feminismului, este util să definim rapid termenul. Feminismul este o mișcare socio-politică al cărei obiectiv central este eliminarea sexismului și desființarea opresiunii bazate pe gen sau sex. Deci, contrar concepțiilor greșite, feminismul nu este despre „ura față de bărbați” sau „supremația femeilor”. E important de știut că demersul feminist, așa cum a fost definit de femei ca bell hooks [așa se semnează], nu caută doar simpla egalitate de șanse pentru femei în cadrul sistemelor curente de relații de putere, ci își propune să transforme aceste sisteme de putere și valorile care le sunt asociate (ex. patriarhatul și ipostazele sale).

Așadar, care ar fi locul bărbaților în raport cu toată mișcarea asta? Păi, femeile au evidențiat de multă vreme în ce fel bărbații pot beneficia de pe urma feminismului și au solicitat participarea activă a bărbaților în eforturile de eradicare a sexismului.

Așa cum scria bell hooks în cartea ei de referință, Teoria feministă: de la margine la centru (Feminist Theory: From Margin to Center), „întocmai ca femeile, bărbații au acceptat în mod pasiv, prin socializare, ideologia sexistă. Deși nu e cazul să se auto-acuze pentru că au acceptat în acest fel sexismul, ei trebuie să își asume responsabilitatea pentru eliminarea lui. […] Bărbații nu sunt exploatați sau oprimați de către sexism, dar sunt multiple forme prin care suferă ca rezultat al sexismului.”

Suntem de foarte devreme învățați că „băieții nu plâng”, că a arăta sensibilitate sau vulnerabilitate emoțională ar fi un semn de slăbiciune. Bărbații sunt descurajați să își manifeste atenția, grija și compasiunea, sau să învețe arta compromisului, din aceleași motive. Așa că există o enormă presiune asupra nouă, bărbaților, pentru „a ne dovedi bărbăția” prin a ne da mari și tari, proiectându-ne puterea și reprimându-ne emoțiile în așa fel încât să dăm impresia că suntem întotdeauna stăpâni pe situație. Asta se combină și cu faptul că bărbații sunt de regulă mai admirați atunci când sunt agresivi, dominanți și violenți, decât atunci când sunt cooperativi, vulnerabili sau empatici. Nu numai că acest comportament vătămător este încurajat în cazul fiecărui bărbat în parte, dar aceleași valori se reflectă în instituțiile noastre politice și militare, cauzând de multe ori efecte dezastruoase.

Așadar, cu toate că bărbații ca grup sunt privilegiați în raport cu femeile, un efect colateral al patriarhatului este faptul că dăunează calității vieții bărbaților și stării lor de bine.

Așa că, dacă te-ai hotărât să pui capăt sexismului: ce anume am putea face ca bărbați pentru a fi într-adevăr de ajutor? Iată lista noastră de 5 sfaturi care să te ajute pe tine – bărbatul – să te implici într-un mod respectuos în mișcarea feministă.

1. Ascultă problemele femeilor

S-ar putea ca acest pont să pară evident, dar de prea multe ori bărbaților le e greu numai să asculte ceea ce au de zis femeile sau să respecte cunoașterea și experiența pe care o au femeile. Din cauza faptului că suntem crescuți cu impresia că vocile noastre sunt mai importante, noi, bărbații, avem tendința să întrerupem și să dăm buzna în conversații și apoi să dominăm aceste interacțiuni. Acest comportament este atât de bine imprimat în noi, încât nici nu ne dăm seama de el. De aceea e extrem de important să învățăm conștient să facem un pas înapoi – să încercăm să nu întrerupem și în schimb să ascultăm activ și să receptăm ceea ce se spune înainte să răspundem. Acum, bineînțeles, asta nu înseamnă că trebuie să fii de acord cu tot ceea ce spune o anumită femeie – nici o perspectivă individuală nu poate reprezenta întregul feminism sau experiențele tuturor femeilor. Înseamnă pur și simplu că noi, ca bărbați, nu suntem în poziția de a defini feminismul pentru femei și de aceea ar trebui să ciulim urechile la ce au femeile de zis în privința asta. Pentru că pentru prea mult timp experiențele, perspectivele și ideile femeilor au fost desconsiderate, ignorate sau reduse la tăcere.

Este cu precădere important să ascultăm ceea ce femeile de culoare au de zis, în special femeile rrome [în original: femeile negre și indigene], pentru că, așa cum au arătat de mult cercetătoarele feministe, sexismul este mai complex atunci când este combinat cu rasismul și/sau cu alte forme de oprimare – în 1989, Kimberlé Crenshaw a introdus termenul de „intersecționalitate” (intersectionality) ca element al teoriei sale care descria aceste experiențe stratificate care le fac pe unele femei mult mai vulnerabile decât pe altele.

2. Educă-te

Este important pentru noi, ca bărbați, să conștientizăm faptul că atunci când vorbim despre feminism, călcăm pe urmele femeilor. Deși ar trebui să realizăm că ideile noastre în această zonă se nasc alături de femei, acest lucru nu înseamnă că este responsabilitatea femeilor să îi învețe pe bărbați despre feminism. Așa că nu ar trebui să agasăm femeile cu propria noastră curiozitate sau chiar cu pretenția ca ele să ne lămurească toate întrebările. Ca bărbați, ar trebui în schimb să fim proactivi, să facem treaba de unii singuri, dedicându-ne unei învățări continue de-a lungul vieții. Din fericire pentru noi, autoarele feministe și autorii feminiști au scris o grămadă de volume în ultimii o sută de ani. Iată câteva sugestii de lucrări despre feminism și despre modul în care patriarhatul funcționează ca sistem social:

3. Provoacă alți bărbați la o discuție despre sexism

Locul în care noi, bărbații, putem fi cel mai de ajutor în slujba feminismului este în primul rând în noi înșine, apoi în rândul celorlalți bărbați. Patriarhatul îi încurajează pe bărbați să aprobe gândirea sexistă, iar prin tăcerea noastră ei cel puțin se complac în sexism. Pășește în schimb în afara zonei tale de confort și îndrăznește să îi faci și pe ceilalți bărbați să se simtă incomfortabil în preajma sexismului. Dă-le de înțeles bărbaților din preajma ta că sexismul din comportamentul lor nu e ok. De exemplu, când iei atitudine și spui că o glumă sexistă nu e amuzantă, bărbații care au spus acea glumă sexistă nu mai pot fi siguri că vor trece netaxați data viitoare când vor spune glume de genul ăsta. Cu alte cuvinte, acei bărbați nu se mai pot baza pe alți bărbați care să le accepte sau încurajeze sexismul. Întreruperea stării de fapt sexiste [sexist status quo] e o gest pe cât de simplu, pe atât de puternic, prin care orice bărbat poate face o schimbare.

4. Nu deveni defensiv

Dacă faci un comentariu, iar o femeie îl ignoră sau nu e de acord cu el, nu o lua în nume personal. Ea nu îți datorează nimic, iar dezaprobarea ei nu înseamnă neapărat că ea însăși e furioasă din cauza ta sau e dezamăgită de tine ca individ. Acestea fiind spuse, este total de înțeles ca femeile să își exprime furia în privința sexismului. Sexismul ar trebui să înfurie pe toată lumea. Până la urmă, majoritatea femeilor au experiențe directe cu violența, hărțuirea și nedreptățile comise de bărbați. Câteodată comise chiar de bărbații care se dau drept aliații femeilor. Așa că nu te pune în defensivă dacă anumite femei nu vor să discute cu tine, și ține minte că nu e în nici un caz treaba noastră să judecăm modurile în care femeile aleg să vorbească despre sexism și propriile lor experiențe. Susținerea feminismului de către bărbați nu ar trebui să fie văzută ca un fel de favoare oferită femeilor. Așa cum am mai spus, dezmembrarea sistemului sexist e în beneficiul persoanelor de orice gen/sex și, mai mult decât atât, bărbații nu ar trebui să aștepte nu știu ce recompensă pentru că au decis să nu participe într-un sistem groaznic de opresiune. Sau cum multe feministe au spus înaintea mea: nu ar trebui să primești o prăjitură doar pentru că ești o ființă umană decentă.

5. Învață din propriile greșeli

E destul de greu să te rupi peste noapte de ani de socializare sexistă; călcatul în străchini e inevitabil. Eu cu siguranță mi-am făcut porția de greșeli; important e ce faci în viitor. Întotdeauna avem opțiuni în privința răspunsului pe care ni-l dăm la propriile greșeli: fii modest, examinează-ți propriile acțiuni, recunoaște slăbiciunile și continuă să înveți cum să fii mai bun, mai înțelegător și mai folositor. Sexismul nu e neapărat ceva făcut conștient sau la vedere; este ceva pe care, prin socializare, îl considerăm normal, și de aceea participăm la el și îl perpetuăm fără să vrem. De aceea provocarea de sine și reflectarea asupra acțiunilor tale sunt un pas crucial în acest proces de transformare, dar nu uita să ai compasiune și răbdare cu tine și să continui munca de îmbunătățire!

Aceasta listă de sfaturi nu e nici pe departe una exhaustivă, dar ar trebui să fie un bun început.

Acum, dacă te simți un pic tulburat s-ar putea să fie un semn bun. Ca bărbați, procesul de interogare onestă a preconcepțiilor noastre și a participării noastre într-un sistem care întreține sexismul s-ar putea să ne creeze disconfort. Dar reține că, deși noi ca indivizi nu am creat sistemul patriarhatului, el se manifestă în aproape orice aspect al vieții noastre. Ceea ce înseamnă că avem responsabilitatea să îl confruntăm. Ar trebui să ne reamintim tot timpul de potențialul nostru pentru un impact pozitiv asupra lumii în care trăim. Și să fim implicați în această mișcare nu din vină sau rușine, ci doar pentru că, așa cum am mai spus, rezultatul pe care ni-l dorim este înlăturarea oprimării de gen și pentru că în felul acesta vom face o lume mai bună pentru toate genurile/sexele, inclusiv pentru bărbați.”

(text original de Jonathan McIntosh și Imran Siddiquee, traducere și adaptare de Vlad Pașca)

Ți-a plăcut? Susține povestea trecutului României aici:
Tagged , , , , , ,

Lasă un răspuns