Numărul real al victimelor traficului de ființe umane și niște fake-news de la Calea Europeană

Pe 30 iulie 2019, „jurnalista” Diana Zaim s-a abătut de la Calea Europeană și a luat-o pe arătură cu un articol care titra: Raport Comisia Europeană: Aproape trei sferturi dintre victimele traficului de persoane din UE proveneau din România (nu dau link, că nu merită)

Publicația online Calea Europeană, cu cei aproape 100.000 de fani ai ei (pe Facebook), a dat lovitura cu titlul ăsta. Cu 5K de like-uri și 387 de share-uri direct de la ei, articolul s-a rostogolit prin Facebook până a ajuns să fie distribuit și de intelectualii critici de stânga, pe care – se știe – nu-i poți păcăli așa de ușor…

Ei, când emoțiile sunt mari – căci contextul e odioasa crimă de la Caracal cu „ajutor” din partea incompetenței autorităților, dar și revigorarea discuțiilor despre sexismul din România, traficarea femeilor vulnerabile etc. – au primit toți știrea asta ca martorii lui Confirmation Bias. Pe cât de insesizabilă e diferența dintre bias și BS, pe atât de insesizabilă le-a fost multora eroarea din titlul și cuprinsul articolului.

Iată eroarea:

Raportul Comisiei Europene prezintă într-un tabel numărul victimelor traficului de ființe umane, după țara de origine și modul de exploatare, pe anii 2015-2016. Încă de la prima vedere te izbește faptul că multe țări au date lipsă. Apoi citești în josul tabelului că datele provin din chestionarea a 11 state membre (din cele 28):

The responding Member States are Croatia, Estonia, Italy, Latvia, Lithuania, Malta, Portugal, Romania, Slovenia, Slovakia, Spain

Cum funcționează acel tabel? Cele 11 țări au raportat numărul victimelor identificate de fiecare, iar căsuțele au fost umplute cu ce s-a dat. Ce a rămas gol nu înseamnă că e zero, ci că nu a fost completat cu restul de informații care ar fi trebuit să fie raportate de celelalte 17 state.

Tabelul buclucaș. Extras din Comisia Europeană, „Data Collection on Trafficking in Human Beings in the EU”, 2018, p. 76

Autoarea articolului a luat numărul complet din căsuța România (1.704) și l-a raportat la un total victime recrutate în țările UE care era trunchiat (calculat doar cu datele a 11 state = 2.302). Așa a ieșit că victimele române ale traficului de ființe umane ar reprezenta 74% din totalul pe UE, sau „Aproape trei sferturi dintre victimele traficului de persoane din UE proveneau din România”, cum zicea titlul.

Dar autoarea spune și că raportarea a fost făcută doar de 11 state, iar mai jos spune și că numărul total de victime identificate în spațiul UE a fost – pentru aceiași ani – 20.532. Cu toate acestea, ea raportează 1.704 victime române la totalul trunchiat de 2.302. Să o spun mai clar: în loc să raporteze numărul victimelor române la un total de 20.532 pe UE, ea îl raportează la un așa-zis total de 9 ori mai mic!

Deci autoarea, pe lângă faptul că se contrazice cu sume aflate la poluri opuse, mai și face ditamai eroarea de a uita o virgulă zecimală între 7 și 4 din 74% ăla. Pentru că, în realitate, ponderea victimelor române în totalul de victime identificate în UE este de 8,2% ! Așadar, titlul ar fi trebuit să fie „Raport Comisia Europeană: Aproape o zecime dintre victimele traficului de persoane din UE proveneau din România”. Senzațiomeah…

Cifra lansată de autoarea de la Calea Europeană naște suspiciuni din start, pentru că nu poți să ai o concentrare atât de mare a victimelor pentru un fenomen care nu ocolește nici o societate. Om fi noi fruntași la toate relele, dar chiar să avem monopol pe traficul european de ființe umane ?!…

Doamnă Zaim, vă înțeleg, sunteți la început de carieră, mai un multitasking, mai o neatenție, mai un pact cu clickbaitul… Și pe deasupra văd că numai azi, duminică, ați publicat 8 articole. Poate ar fi trebuit să mă iau de redacția Calea Europeană, că ritmul ăsta de scris nu prea îmi sugerează o calitate jurnalistică europeană.

Fiți profesionistă până la capăt și dați o dezmințire, ca să se mai potolească jeluitorii neamului.

Iar tu, cititorule, dacă vrei să vezi niște lucruri relevante (și șocante) despre traficul românesc de ființe umane, aruncă o privire pe analiza făcută de mine aici.